Pajiști

PAJIȘTI

Pajiștile Europei variază de la zone asemănătoare deșertului, în zona de sud-est, până la pajiști umede și pășuni bogate în substanțe nutritive, în nord și nord-vest. Pajiștile sunt printre cele mai diverse ecosisteme din Europa; ele pot găzdui până la 80 de specii diferite de plante pe metru pătrat și o mare diversitate de animale, de la insecte mici, păsări și rozătoare până la erbivore mari.

Pajiștile sunt esențiale pentru agricultură și pentru păstorit, deoarece acestea oferă hrană pentru animalele domestice. Pajiștile naturale joacă, de asemenea, un rol important în stocarea carbonului. Cele mai multe pajiști europene sunt întreținute prin pășunat sau cosit. Cu toate acestea, schimbările în practicile agricole și în utilizarea terenurilor au făcut ca pajiștile să dispară într-un ritm alarmant, ceea ce face ca acestea să fie unul dintre cele mai amenințate ecosisteme din Europa.

Unele pajiști naturale și seminaturale și fauna lor sălbatică sunt protejate prin Directivele UE privind natura, un cadru legal care este transpus în legislația națională de către toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

PAJIȘTI

HABITATE SPECIFICE PAJIȘTILORS

Pajiștile naturale sunt modelate de condițiile de mediu extreme, inclusiv clima, tipul de sol și topografia, care împiedică creșterea altor tipuri de vegetație. Unele pajiști naturale se găsesc pe vârfuri montane, cum ar fi pajiștile alpine, sau pe soluri abrupte și sărace, unde nicio altă plantă nu poate prospera.

Pajiștile seminaturale, pe de altă parte, au fost create sau modificate de activitățile umane și sunt ulterior întreținute prin cosire regulată sau pășunat extensiv. Încă nu sunt pe deplin înțelese originea evolutivă a pajiștilor din zonele joase din Europa și diversitatea lor mare de specii: unii oameni de știință cred că astfel de pajiști ar fi putut exista în preistorie, sub influența erbivorelor mari și a incendiilor sălbatice, în timp ce alții resping această idee.

HABITATE SPECIFICE PAJIȘTILORS

FLORA ȘI FAUNA SĂLBATICĂ ÎN PAJIȘTI

Directiva UE privind natura protejează numeroase specii care trăiesc în pajiști, inclusiv aproape 200 de specii de mamifere, în jur de 100 de specii de reptile, 88 de specii de păsări și mai mult de 50 de artropode.

Păsările de pajiște sau de stepă sunt printre cele mai amenințate specii de păsări din UE. Printre exemple se numără dropia (Otis tarda), spârcaciul (Tetrax tetrax) și eretele sur (Circus pygargus). Aceste păsări depind foarte mult de forme de relief deschise, ceea ce le face vulnerabile la modificarea destinației terenurilor, care afectează desișurile în care se pot ascunde, precum și disponibilitatea insectelor.

FLORA ȘI FAUNA SĂLBATICĂ ÎN PAJIȘTI

FLUTURI ȘI ALȚI POLENIZATORI

Pajiștile sunt cruciale pentru supraviețuirea fluturilor, a albinelor și a altor polenizatori. Polenizarea este esențială pentru supraviețuirea multor specii de plante: 80 % din culturile lumii depind în ceea ce privește reproducerea de polenizarea realizată de animale, ceea ce înseamnă, pur și simplu, că fără polenizatori, omenirea nu poate supraviețui.

Multe specii de fluturi protejate în UE depind de anumite tipuri de pajiști și de anumite specii de plante pentru supraviețuirea omizilor. De exemplu, fluturele auriu (Euphydryas aurinia) depinde de o singură plantă gazdă, ruinul (Succisa pratensis), care se găsește în pajiștile pășunate excesiv. Fluturele Marele albastru (Maculinea arion) depinde de cimbru și de oregano ca plante gazdă.

FLUTURI ȘI ALȚI POLENIZATORI

MAMIFERE MICI

Pajiștile adăpostesc multe mamifere mici, inclusiv șoareci de câmp, șoareci și hamsteri. De exemplu, popândăul european (Spermophilus citellus), o specie protejată prin Directiva UE privind habitatele este un mamifer de mici dimensiuni care se găsește numai pe pajiștile din Europa Centrală și de Sud-Est; arealul său natural fiind împărțit în două de Munții Carpați.

MAMIFERE MICI

ACȚIUNILE UE PENTRU PROTEJAREA PAJIȘTILOR NOASTRE

Pe lângă activitățile importante de conservare efectuate în baza Directivelor UE privind natura, există și alte proiecte mai recente care își propun să protejeze pajiștile europene și speciile care depind de acestea.

Inițiativa UE privind polenizatorii este prima inițiativă luată vreodată privind polenizatorii sălbatici din UE. Aceasta stabilește obiective strategice și un set de măsuri care trebuie să fie luate de UE și de către statele membre pentru a aborda declinul polenizatorilor din UE și pentru a contribui la eforturile globale de conservare.

EU Pollinator Information Hive oferă informații ușor accesibile privind conservarea speciilor de polenizatori sălbatici din UE.